Salman Rushdie: Scrisul este raspunsul la ceea ce se intampla in jurul meu

Joi, 26 Noiembrie 2009

Salman Rushdie: Scrisul este rspunsul la ceea ce se întâmpl în jurul meu

Scriitorul Salman Rushdie, aflat intr-o vizita la Bucuresti, a declarat, intr-un interviu acordat MEDIAFAX, ca scrisul este raspunsul sau la ceea ce se intampla in jurul lui, in lume, la lucrurile care il deranjeaza, il intereseaza sau ii creeaza confuzie.

Salman Rushdie se afla intr-o vizita in Romania, ce se desfasoara intre 23 si 26 noiembrie. Dupa ce, marti seara, a avut o lectura publica la Teatrul Odeon din Capitala, miercuri, scriitorul va da autografe admiratorilor in Pavilionul Romexpo, unde are loc targul Gaudeamus.

In interviul acordat MEDIAFAX , Salman Rushdie povesteste despre cum a ajuns sa joace in filmul "Jurnalul lui Bridget Jones", despre cum a facut fata temerilor si furiei sale, dupa ce a fost condamnat la moarte, in 1989, in Iran, pentru volumul "Versetele satanice", dar si despre relatia cu cartile sale.

Reporter: V-ati plans, in mai multe interviuri, ca, de multe ori, oamenii sunt mai preocupati de viata dumneavoastra personala decat de cartile dumneavoastra. Totusi, va jucati propriul rol in filme. De ce faceti asta?

Salman Rushdie: O singura data s-a intamplat. Dar sunt de acord cu tine, este o problema. Am facut asta o singura data, in "Jurnalul lui Bridget Jones", dar am facut-o pentru ca autoarea romanului original, Helen Fielding, este o buna prietena de-a mea. In principiu, Helen m-a sunat si m-a hartuit sa accept. De fapt, cred ca s-a exprimat: "Nu ti-ar placea sa te faci de ras?". Si eu am zis "Ok". Poate este amuzant o data, dar nu mai are haz daca faci asta de sase sau de sapte ori. De fapt, mi-am facut o regula din asta. Ma intereseaza filmele, daca oamenii vor sa imi ofere mici roluri, as putea sa accept, dar sa ma joc pe mine insumi… nu cred ca mai vreau asa ceva.

Rep.: Cartile dumneavoastra au propria personalitate, au premii si, unele, controverse. Ce relatie aveti cu ele?

S.R.: Sunt fericit ca sunt vii. Unele carti devin foarte repede inerte si, intr-un fel, nu mai au viata. Sunt fericit ca am scris carti care au propria lor viata in lume. Este ceea ce mi-am dorit cand am inceput sa scriu.

Rep.: Cum va raportati la "Versetele satanice"?

S.R.: Cred ca este o carte intre cartile mele. Am o parere despre ea, asa cum am o parere despre oricare din romanele mele. Nu sunt genul de om care sa se uite inapoi si sa isi analizeze operele din tinerete. Nu sta in natura mea sa fac asta. Sunt mai interesat de lucrurile noi decat de cele vechi. Sunt fericit ca exista, nu imi pot imagina opera mea fara acest volum si ma bucur ca am ajuns la un moment in viata cartii acesteia cand oamenii care o cumpara o cumpara ca sa vada ce fel de roman este. Asa ca, in loc ca oamenii sa cumpere cartea ca sa vada unde sunt paragrafele murdare, o fac sa traiasca asemenea oricarui alt roman. Unora le place cartea asta, altora nu, este foarte bine, este viata obisnuita a unei carti. In sfasit "Versetele satanice" au parte de asta, dupa atatia ani.

Rep.: Am inteles ca veti avea un rol in noul "Matrix"?

S.R.: Este un film facut de realizatorii (trilogiei, n.r.) "Matrix", dar nu are nimic de-a face cu filmul "Matrix".

Rep.: Puteti sa imi spuneti cateva lucruri despre proiectul acesta?

S.R.: Stiu doar ca este un film despre Irakul contemporan. Dar, la un moment dat, filmul prezinta intelectualii in viitor, cam cu 100 de ani in viitor. Intelectualii isi amintesc ceea ce este acum prezentul si il comenteaza. Cred ca sunt opt sau noua intelectuali, care nu se joaca pe ei, ci joaca intelectualii din viitor. E foarte usor. Cred ca este o zi de filmare.

Rep.: Ati avut un interviu foarte cald cu regizorul Terry Gilliam, conversatie care a fost si publicata. Spuneati ca exista un proiect de ecranizare a cartii dumneavoastra, "Harun si Marea de Povesti". V-ati gandit sa ii cereti lui Gilliam sa il ecranizeze?

S.R.: Mereu i-am spus lui Terry Gilliam ca mi-ar placea sa faca un film dupa una dintre povestile mele si niciodata nu a facut asta. Terry mi-e prieten, dar ce cred eu despre munca lui este ca filmele sale vin din propria imaginatie. Si cred ca ii place sa faca filme care vin din propria imaginatie, in loc sa adapteze munca altcuiva. Respect asta, chiar daca inseamna ca, probabil, nu va face un film dupa vreo carte scrisa de mine. Exista un proiect de film dupa "Harun si Marea de Povesti", dar este la inceput si nu as vrea sa spun foarte multe despre asta.

Rep.: Scrieti si carti pentru copiii. Multi scriitori aleg sa faca asta. O faceti pentru ca este un fel de exorcism literar?

S.R.: Nu, se intampla pentru ca ai copii. Este foarte simplu. Eu am scris aceste carti pentru ca fiii mei mi le-au cerut, in ambele cazuri. Fiul meu cel mai mare are acum 30 de ani. Cand avea 10 ani, m-a intrebat de ce nu scriu carti pe care sa poata si el sa le citeasca. Asa ca am scris "Harun si Marea de Povesti". Acum am un fiu de 12 ani, pentru care am scris "Luka and the Fire of Life".

Acum imi dau seama ca toate cartile pentru copii pe care le admir au fost scrise pentru niste copii anume. "Alice in Tara Minunilor" a fost scrisa pentru Alice Liddell, "Peter Pan" a fost scris pentru cinci baietei. Asa ca multe dintre povestile clasice pentru copii au fost scrise pentru a face fericiti anumiti copii. Si daca autorul a reusit sa ii faca pe acestia fericiti, a multumit mai multi cititori. Si toate aceste carti au reusit ceea ce am incercat si eu sa realizez, si anume sa fie scrise in asa fel incat adultii sa le citeasca in alt registru.

In multe feluri, "Alice in Tara Minunilor" este o carte pentru adulti, contine idei complexe despre filosofie si moralitate si despre nevoia de fictiune. Sunt niste idei prea complicate pentru copii. Si daca aceasta carte poate fi citita de copii, in felul lor si de adulti, in alt registru, si eu, ca scriitor, as vrea sa fac acelasi lucru.

Rep.: Cartile pe care le-ati scris pentru copiii dumneavoastra se numesc "Harun si Marea de Povesti", "Luka and the Fire of Life". Daca ar fi sa scrieti o poveste despre dumneavoastra s-ar numi "Salman si..."?

S.R.: Salman si habar n-am… "Salman si cartea fara sfarsit" (rade). Am mereu senzatia ca scriu ceva care este continuu. Da, este adevarat ca tot ceea ce scriu apare in lume in forma unei carti sau a alteia, dar procesul de a scrie este vazut ca un lucru continuu, un lucru pe care il faci mereu. Pentru mine, scrisul este raspunsul la ceea ce se intampla in jurul meu, in lume. Instinctul meu este ca atunci cand exista un lucru in lume care ma deranjeaza, ma intereseaza sau imi creeaza confuzie, felul meu de a reactiona la asta este sa spun povesti despre acest lucru. Prin intermediul povestii, incerc sa inteleg. Deci da, cred ca titlul ar fi "Salman si cartea fara sfarsit".

Rep.: Ati declarat intr-un interviu, in anii '90, ca va tineti ura inchisa intr-un cufar...

S.R.: Declaratia asta a fost facuta referitor la perioada cu fatwa. Cred ca ura, asemenea fricii, te paralizeaza. Daca le cedezi, evenimentul sau oamenii care te infurie au castigat, deoarece au ajuns sa te defineasca ca persoana. Asa ca am ajuns la concluzia ca, pentru a supravietui… Sunt si eu om, ma infurii atunci cand cineva mi-a facut ceva ce justifica acest sentiment. Eram foarte hotarat sa nu devin o creatura a acelui eveniment. Atunci, reactii precum frica si furia erau distrugatoare pentru mine. Asa ca a trebuit sa le arunc intr-o cutie si sa le incui.

Rep.: Deci frica si furia sunt in acelasi cufar?

S.R.: Da, da, sunt vecine.

Rep.: Si cheia cufarului unde este?

S.R.: Am aruncat-o. De fapt, am aruncat si cufarul. (rade)

Rep.: Ati scris "Furia", sunteti fan New York Yankees. Care este relatia dumneavoastra cu New York-ul?

S.R.: Intotdeauna am iubit New York-ul. L-am iubit dinainte sa merg acolo. Am mers la New York pentru prima data cand eram foarte tanar, cand aveam 24 de ani. Asa ca relatia mea cu locul acesta dureaza de foarte mult timp. Am o locuinta acolo, de 10 ani doar, dar relatia mea cu orasul dureaza de 40 de ani. Acolo am legat prietenii si am o poveste lunga cu orasul asta. De tanar, ma gandeam ca New York-ul este genul de oras in care mi-ar fi placut sa merg, sa stau si sa vad ce mi se intampla acolo. Eram sigur ca acolo voi fi creativ. Era o atractie a mea pentru oras. Pentru mult timp, din cauza fatwa, nu am putut face anumite alegeri. Dupa aceea, am imbatranit si mi-am zis "Ar trebui sa fac alegerile pe care vreau sa le fac, acum" si asta am facut. Ceea ce nu spun multi despre New York este ca e un oras cu oameni foarte muncitori. Oamenii pleaca la munca foarte devreme si ajung acasa foarte tarziu in noapte. Este un oras de workaholics (dependenti de munca, n.r.), deci este un oras in care este foarte bine sa lucrezi, pentru ca toata lumea de langa tine munceste din greu.

Rep.: Lucrati la o noua carte?

S.R.: Dupa ce am terminat "Luka", am scris scenariul pentru filmul "Copiii din miez de noapte", pe care il vom filma anul viitor. Deci scenariul este terminat. Azi sunt somer. Nu ma gandesc la urmatorul proiect.

Rep.: Veti semna cu o noua editura?

S.R.: Sincer, nu, nu ma gandesc la asta. Precedentul meu contract a fost semnat in avans si, in retrospectiva, ma gandesc ca ar fi fost mai bine sa nu semnez un contract de cinci carti in avans, pentru ca editorii se schimba, iar tu esti blocat acolo. Cred ca nu mai este nevoie pentru mine sa fac asta. Cred ca voi scrie o carte si voi vedea, ulterior, cine o va publica. Dar sunt foarte multumit cu alegerea asta.

Rep: Cartile dumneavoastra vorbesc despre Orient si Occident. Cum a evoluat, la dumneavoastra, aceasta relatie? Unde sunteti acum?

S.R.: Nu este o evolutie in linie dreapta. Sunt tot felul de reveniri. Au fost momente in viata mea cand m-am gandit: "Poate am scris prea mult despre India, poate ar trebui sa scriu despre altceva" si, in momentul in care ma gandeam sa scriu o carte, acolo exista o componenta indiana foarte puternica. Cred ca intotdeauna voi pendula intre aceste doua elemente (Orient si Occident - n.r). Sunt lucruri despre care vreau sa scriu, care sunt pur occidentale si nu au nimic de-a face cu India si, in momentul acesta, am doua asemenea idei in minte. Dar India, mai mult decat orice loc, a fost o sursa enorma de inspiratie pentru mine. Ma intorc mereu in India, fara sa stiu ce mi se va intampla, dar, de fiecare data cand vin de acolo, vin plin de povesti. Nu stiu. Raspunsul este ca imi place sa am amandoua posibilitatile. Cateodata Orientul, cateodata Occidentul. De obicei, cele doua se intalnesc.

Rep.: Anul trecut, Aravind Adiga a luat premiul Booker pentru "Tigrul alb". Cartea lui este tot despre India. Credeti ca temele despre Orient sunt bune din punct de vedere al marketing-ului editorial?

S.R.: Sincer, nu ma intereseaza marketing-ul. Este un aspect care nu prezinta nici cel mai mic interes pentru mine. Sunt norocos ca, de tanar, am avut multi cititori. Nu m-am asteptat la asta, am crezut mereu ca genul meu de scriitura va atrage un grup mic de cititori, asa ca am descoperit cu surpriza ca aveam o audienta larga. Acest lucru a facut ca eu sa fiu independent financiar, ca scriitor. Asa ca acum sunt in situatia in care nu trebuie sa imi fac griji ca vand o carte proasta. Pur si simplu o scriu. Altcineva trebuie sa o vanda.

Rep.: Am inteles ca lecturile dumneavoastra publice sunt destul de impresionante...

S.R.: Cred ca unii scriitori pot citi in public, altii nu. Cred ca are de-a face cu ceea ce ma intrebai inainte…o parte din mine este un actor frustrat. Singurele spectacole pe care le pot tine sunt din opera mea. Trebuie sa imi spui cum a fost dupa lectura din seara asta. (marti seara, Salman Rushdie a sustinut o lectura publica la Teatrul Odeon din Capitala - n.r.).

Rep.: Cititi cu voce tare si familiei, cand scrieti?

S.R.: Nu, nu. Nu arat ceea ce scriu, cat timp cartea nu este terminata. De fapt, acest lucru nu este in intregime adevarat. De obicei nu arat. Dar cand am scris "Luka" si "Harun", nu am aratat tot, ci bucati din carte fiilor mei, pentru ca am vrut sa fiu sigur ca sunt pe drumul cel bun. Daca mi-ar fi zis ca nu le place povestea, as fi fost foarte trist, dar as fi rescris-o. In cazul "Luka", am aratat primele doua-trei capitole. Ma framanta faptul ca unul dintre personajele din "Luka" era rau si destul de inspaimantator. Cred ca micutilor le place sa fie speriati, dar intr-un mod dragut, nu intr-o maniera care sa ii tulbure. Nu eram sigur de ce parte eram eu, asa ca i-am dat fiului meu sa citeasca, fara sa ii spun nimic. Si, spre surpriza mea imensa, personajul pentru care imi faceam cele mai multe griji era personajul lui preferat. Asta mi-a demonstrat doua lucruri: ca eram pe drumul cel bun si ca fiului meu ii plac povestile mai intunecate.

Rep.: Aveti asteptari de la vizita in Romania?

S.R.: Nimic. Imi place, cand calatoresc, pur si simplu sa simt locurile respective, sa vad ce imi ofera. Asta nu functioneaza daca ai asteptari. Imi place sa ma duc tabula rasa intr-un loc, pur si simplu sa vad ce mi se intampla.

Salman Rushdie s-a nascut la Bombay (Mumbai), in 1947. La varsta de 13 ani a plecat in Anglia, unde a studiat la prestigiosul King's College din Cambridge. Dupa absolvire, s-a mutat la Karachi, in Pakistan. Dupa o slujba de scurta durata in televiziune, el s-a intors in Marea Britanie si a inceput sa isi construiasca o cariera de scriitor profesionist. A debutat in 1975, cu "Grimus" (Polirom, 1998), dar romanul care l-a impus in lumea literara a fost "Copiii din miez de noapte" (1981, Polirom 2005, 2007 - distins cu premiul Booker, in 1981, si Booker of Bookers, in 1993).

Au urmat "Rusinea" (1983, Polirom 2001, 2008), "Versetele satanice" (1988, Polirom 2007) - pentru care a fost condamnat la moarte, in Iran, de ayatollahul Khomeini, in 1989 -, "Harun si Marea de Povesti" (1990, Polirom 2003, 2008), "Ultimul suspin al Maurului" (1995, Polirom 2002), "Pamantul de sub talpile ei" (1999, Polirom 2003, 2008), "Furie" (2001), "Shalimar, clovnul" (2005, Polirom 2006). Pe langa operele de fictiune, la Polirom au mai aparut o culegere de eseuri, interviuri si recenzii intitulata "Patrii imaginare" (1992, Polirom 2008), volumul de povestiri "Orient, Occident" (1994, Polirom 2005, 2009) si o vasta antologie de texte eseistice si memorialistice cu titlul "Dincolo de limite" (2002, Polirom 2006). Lui Salman Rushdie i-a fost decernat, recent, titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. Evenimentul a starnit reactii violente din partea lumii islamice, reactualizand resentimentele pricinuite de publicarea "Versetelor satanice".

Polirom a tradus in limba romana zece dintre romanele lui Salman Rushdie si doua volume de eseistica. Ultimul manuscris semnat Salman Rushdie, nepublicat inca in volum, "Luka and the Fire of Life", se afla in curs de traducere in cadrul colectiei "Biblioteca Polirom".

Salman Rushdie viziteaza Romania la invitatia editurii Polirom, transmisa acestuia prin intermediul actritei Monica Barladeanu.

Te-ar putea interesa:

"Grimus" de Salman Rushdie, la Polirom
"Grimus", romanul de debut al lui Salman Rushdie, a fost publicat de Polirom, numarandu-se printre cele mai noi aparitii ale editurii, informeaza un comunicat remis MEDIAFAX.
Scriitorul Salman Rushdie a venit in Romania
Scriitorul britanic de origine indiana Salman Rushdie a sosit, luni, la Bucuresti, pe aeroportul Henri Coanda, cu o cursa de la Londra, el urmand sa stea in Romania in perioada 23 - 26 noiembrie, programul sau cuprinzand o serie de intalniri cu cititorii si presa.
Salman Rushdie - premiul James Joyce
Scriitorul Salman Rushdie a primit un premiu literar care poarta numele celui care a fost principala sursa de inspiratie pentru autorul "Versetelor satanice" - scriitorul James Joyce, din partea Universitatii din Dublin, informeaza MEDIAFAX .
Salman Rushdie nu regreta ca a scris "Versetele satanice"
Scriitorul britanic Salman Rushdie a declarat ca nu regreta faptul ca a scris "Versetele satanice", dupa 20 de ani de la prima aparitie a cartii care i-a atras fatwa (decizia de condamnare la moarte emisa de autoritatile iraniene) si de viata traita in clandestinitate, transmite AFP, preluata de MEDIAFAX.
Salman Rushdie va fi prezent la Targul de carte Gaudeamus
Scriitorul Salman Rushdie, care va fi prezent in Romania in perioada 23-26 noiembrie, va acorda autografe admiratorilor sai, pe 25 noiembrie, in prima zi a targului de carte Gaudeamus din Capitala, informeaza editura Polirom.

Mesaje (0) »

Scrie mesaj

Salman Rushdie: Scrisul este raspunsul la ceea ce se intampla in jurul meu

Sa ne inspiram din Filmele pline de Stil ale lui Baz Luhrmann!

Hot Trend: Tivul asimetric

3 Vedete in Blugi cu Imprimeuri

3 Vedete in Pantaloni scurti din Dantela

Manuscrisele lui Emil Cioran cumparate la licitatie vor fi donate statului roman

A 12-a editie Kilipirim: 4 - 8 mai, la Sala Dalles


© Inform Media. Toate drepturile asupra site-ului stilfeminin.ro apartin Inform Media. Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a fotografiilor din oricare pagina a site-ului stilfeminin.ro va fi posibila numai cu acordul scris al Inform Media.
Termeni si conditii