Contact Stilfeminin  Contact Blog Stilfeminin  Blog Facebook - Stilfeminin  Facebook Rss Stilfeminin.ro | Relatii Rss
Stiri Mondene
Concursuri bucharest fashion week 2009
 - stilfemininjoburi

Parola uitata? Creare cont
Bucharest Fashion Week 2011

Poveste cu pedigree de rosa canina

Miercuri, 02 Iulie 2008
Am trecut pe langa niste magazine de toale,  care erau expuse pe manechine de plastic, toale care mai de care tentante, insa ceva ma oprea de fiecare data sa patrund acolo. Mi-am continuat plimbarea la alte magazine. Aceleasi manechine, aceleasi vitrine, doar decorurile mai separau banalitatea in care vanzatorii de moda si comerciantii cazusera cu totii aproape.

La noi zici ca e capitala modei, dar nu datorita marfurilor de calitate, ci datorita sumelor imense care se cer pe spatiile din centru Bucurestiului, sau ale Mall-urilor. Depinde unde vrei sa-ti faci vadul. In curand se lasa seara. A cata oara? - ma intrebam, in timp ce-mi clateam ochii dar de data asta nu la toale.

M-am trezit surprinsa, ca ma uit cu interes la un manechin de plastic, care avea figura atat de izbitoare cu a mea, incat n-am putut sa mai inaintez macar un pas.  Din buzele norilor care se adunase ceva mai devreme, parca incepea o ploaie, care se prelingea usor pe fata mea, parca trezindu-ma la realitate, narile mele percepand o noua vara incinsa, meschina inca, dar cu parfum de viata si  miros de prospetime.

Mi-am sters cu un colt de  maneca..bufanta ochii, din care se prelingea rimelul, ca de fiecare data cand lacrimile imi alunecau in zile mai proaste ca asta,   impreuna cu stropii de ploaie, parca formau in barbia mea un fel de dans erotic, lent, clipocind usor pe mainile mele, incrucisate.

Priveam ca proasta, si ma gandeam, ca asa arat eu? Ca manechinul din fata mea, cu fata gri, rupta de trunchi, cu bratele retezate, picioarele intepenite, un fel de Venus din Milo de plastic, mai moderna, ca avea si brate.  Scheise! asa rau am ajuns! Daca vreuna dintre prietenele mele ar fi fost cu mine, si ar fi stiut ce-mi trece prin cap in acel moment, cu siguranta ar fi zis ca fac misto de ele, sau ca am luat-o razna rau de tot.

In fine, nu era vina mea  totala ca ma simteam atat de frankensteinizata. Trebuia sa rezolv odata cu starea asta din care nu mai iesisem de cateva luni. Nu, hotarat lucru, trebuia sa iau masuri, ca altfel ajungeam la balamuc curand, daca imi pierdeam controlul. Clar, mi-am zis: eu nu seman cu manechinul asta intepenit in pozitia fixata de stilistele magazinului astuia.

Si pun pariu ca pe o vreme ca asta, manechinul nu avea dedesubtul fustei decat un pubis chel si fara chiloti pe langa faptul ca nu avea nici drept la replica, asta in cazul ca ar fi stiut ce gandesc eu despre ea. Am  zambit usor de gandul meu atat de penetrant, iesit spontan din capatana mea, poate de undeva din adancul adancului meu, de mistocareasa a vremurilor din liceu si lasand manechinul in pace, sa-si petreaca acea seara si pe urmatoarele privirilor curioase ale altori trecatori, m-am indreptat grabita spre casa.

Mi-am deschis usa in mare viteza,inchizand usa de la masina cu un singur picior, care nu era taiat, gandindu-ma  la manechinului din vitrina, si dupa ce am primit limbile de rigoare ale labradoroaicei noastre, cu coada bataindu-se ca un pendul, un fel de salut de "bine te-ai intors stapana mea!", m-am dezbracat cu aceeasi viteza, si m-am carat direct sub dus.

Bella chiar e sweet, sweet!, gandeam, in timp ce imi unduiam corpul, sub presiunea de la apa calda, care-mi dezgheta creierii si-mi ridica sfarcurile intr-o pozitie de – sa traiti! la ordin!  

Nimfomania mea, fu intrerupta de maica-mea, care batea la usa, intrebandu-ma daca am venit. Ya-ba-da-ba-du! am zis. It is me! -You looking for?!.. Tacticoasa si agila mi-am continuat dusul, intr-un timp mai ritmat, asigurand-o pe maman, ca mai cuget, deci exist...  Se dusese magia vrajelii proprii, gandeam. Am iesit, cum altfel, decat goala si uda. Mi-am aruncat halatul ce-mi mangaia corpul, dupa ce imi balosisem fiecare bucatica de piele cu o crema de bebe, dupa care am trecut si prin camera lui fiimiu.

Controland un caiet aruncat la intamplare, din anul ce tocmai trecuse (SLAVA! Domnului a X a..) doar asa de a-i mai da emotii, ca inca sunt cu ochii pe el, chiar daca avea 15 ani si juma, trebuia sa stie ca si in vacanta nu trebuie lasat in voia Domnului, mi-am afisat mutra drastica si  luand inca unul la mana, vad o data de anul trecut pe un caiet de istorie parca... Si uite-asa, descopar ca fii-miu avea caiet universal pentru toate materiile.

Ce sa mai scrie pentru fiecare materie in parte, cand era mai bine sa facem economie de maculatura. L-am mustruluit un pic, cu jena parca. In fata mea se afla totusi un barbat in devenire. Cat mai aveam sa-l tacanesc cu vorbele mele, inca o toamna si inca una...de genul: la ora unsprezece trebuie sa dormi, si tu nu stai decat pe calculator si te joci! – Camera arata ca dupa al II –lea razboi mondial! – cand o sa fii ordonat si n-ai sa mai gandesti cand va veni ziua in care or sa dispara scolile de pe fata pamantului! – Hmm, ma incruntam eu de zor, facand pe marea stapana atoatestiutoare.

Biggy avu o rara, clipa de constiinta : - Mda...ingaima el, ai dreptate! – Imi pare rau! spuse el, de maine ma schimb, ai sa vezi! Dar, acum chiar sunt in vacanta, mai mama!

Aiurea, erau trucuri ieftine deja...Ce idioata  ma credea el pe mine. Nu l-am slabit din ochi, pana nu a facut ceva ordine, si s-a strecurat in pat, injurand in gand, ca iar trebuie sa se trezeasca la ora 6 jumate din toamna..Avea si el dreptate, in felul lui. Dar mai avea inca doua luni jumate de vacanta si gandul ca va merge pe la mare undeva...curand, il facu sa zambeasca deja, sperand ca aceea clipa se va apropia cat mai repede. De cand divortasem de Dick, era ca un robot caruia trebuia sa-i dai comenzile: scoala-te! – trebuie sa te duci la scoala!...etc. Ugh, si pentru mine si pentru el.

L-am pupat, incercand sa mai simt inocenta inocentei, de cand il purtam in pantece, cand inca nu mergea in picioare, si  nu stia sa vorbesca, doar gangurea sunete si silabe...  In doar cativa ani, devenea barbat in adevaratul sens al cuvantului. Ma bucuram intr-un fel,  caci eram  curioasa cum va arata, dar ma intristam, gandindu-ma ca nu o sa mai pot sa-i fiu antrenoare, sa-i cronometez  salturile dintre anii copilariei spre maturitate.  

Eram de fel foarte mamoasa, si nu puteam sa ma prefac prea mult. Intotdeauna am fost sensibila la creaturile astea minunate, copiii. Ehi, dar pana sa se inhame fii-miu la maratonul asta cu viata, mai puteam sa ma bucur de ceva ani. Yeah, yeah, ba da...ma incurajam singura, coborand in sufragerie, incercand sa ma concentrez un pic si la viata mea din toate punctele de vedere, psihic, fizic si moral. Prea multe deodata! -zic, trebuie sa le iau pe rand...

Ma gandeam , ca zilele trecute o intrebam pe maica-mea daca pedigree-ul meu exista sau nu?!!"Cum sa nu, maica, zicea ea..il ai de la toti mosii si stramosii nostrii..." si incepea ea sa-mi insire ceva de la Geneza, pana...cand reuseam sa o opresc, caci gandurile mele zburau in alta parte ca si ieri. Mi-am aruncat un ochi in treacat spre cutia  asta cu minuni, incercand sa gasesc un program  care sa ma destinda cat de cat.

Eram destul de stresata  de fel si fel de  probleme ale vietii..stiti si voi, diverse...Uneori, sufletul meu gemea  si tremura pe dinauntru, dar il baricadam si nu lasam sa iasa nimic cenzurat de-acolo. Tocmai in acea noapte, in loc sa ma relaxez si eu dupa un  week-end, indreptandu-mi  mainile in mijlocul capului pentru a-l sustine parca sa nu cada dupa  umeri, din cauza  durerilor  ce sunau in  creierii mei ca niste ace de busola, ce-si infigeau  adanc limbile in creierul meu stang si ma trimetea cand la Sud , cand la Nord, apoi buimacita faceam apel la creierul drept...dar acolo era pustiu deja, de parca imi crescuse muschi verzi in loc de neuronii de care aveam atata nevoie sa ma relaxez.

Busola asta se misca in continuu , punanadu-ma in situatia sa  smulg din capatana acea limba care-mi  arata fluxul si refluxul tuturor anilor mei, rostogolirile vietii de zi cu zi, lenea si trandafiri din gradina vietii mele, contractul de fidelitate cu ex-sotul...

Strangand din dinti si luandu-mi pulpele in brate, m-am adancit intr-o paturica moale ce-mi acoperea umerii rebeli si bratele calde, privind in gol spe imaginile care proveneau de la tv-ul  fara sonor, ascultand doar muzica scoasa din Ipod-ul meu, scotand parca sunete ale unor foci din colonii ciudate, plesnindu-mi usor fata, cu amintirile unui barbat cu zambet fermecator, o enciclopedie a explorarilor adunate de-a lungul vietii, cu charisma la greu...

Nu mai stiu cand si cum ne-am indragostit, cine a fost primul, eu sau el, de parca nu eram adulti atunci cand ne intalneam...deveneam o fata si-un baiat, uitam de toate, dormeam imbratisati, pana deveneam lipiciosi, salivand unul dupa celalalt si din dorinte carnale...dar nu era numai atat. Exista o energie puternica atunci cand ne intalneam. Puteam dormi la pieptului lui linistita, de parca lumea se oprea in loc sa ne auda rasuflarea ce spargea linistea noptilor fierbinti, aburite cu dragoste umeda, uneori cu saruturi furioase si nesfarsite.

Daca cineva ar fi intrat peste noapte in locul unde dormeam impreuna, si ar fi aruncat ochii asupra patului unde se unduia o linie subtire bronzata in bratele unui barbat inalt si robust, puternic ca un capitan de vas ce-si conducea corabia, in locuri stiute numai de noi, nerabdatori si tineri cu gesturi delicate privindu-ne de fiecare data fix in ochi, de parca ne spuneam o mie de cuvinte pe secunda, percepand rapid ce vrem unul de la altul, legandu-ne cu esarfe  pe la maini, doar pentru a putea sa ne soptim pe la urechi incantatiile de gemete venite din rafalele timpului, anuland puritatea cu trupul sau alb si contrastand cu cel al meu de ciocolata..(e drept de la solar mai mult..)..eh, daca ne-ar fi privit cineva si-ar fi sters dara de saliva cu coada ochiului, rusinandu-se parca de efractia in dragoste pricinuita...Nu erau numai jocurile dragostei, mai erau si plimbarile interminabile de-a doua zi....

Gata! zic eu in gand. Viata nu se termina undeva intr-un colt, din care trebuie sa te uiti printr-o luneta, doar sa ne concentram la lucrurile cotidiene. Parca suntem pusi la zid, unii marcati de boala sau prea multa sanatate...mizeria sau saracia care izbeste in cel mai slab, copii nevinovati, batranii parasiti pe strazi...Lacomia gigantica din clasa politica....Mi-au venit nervii!!!

Ce, nu avem tot atatea degete la maini si la picioare? Aceeasi goliciune cand iesim din pantecele mamelor noastre din punctul de vedere al Artistului Unic Dumnezeu ce ne-a nascut egali in fata lui?!!...Avem dreptul la viata asta, chiar si-asa carliontata in jurului Lunei si a Soarelui. Daca n-ar fi atat de intortocheata, poate ar deveni lichida si vlaguita de zbateri in van. Da, viata merita traita, marcata si slavita!... iar eu trebuie sa trag de poalele ei in toate directiile facand din ea o bucurie lichida, sa ma cufund adanc, bomband pieptul de fericire, ca sunt vie frate, VIE...

Vocea maica-mii, care ma adulmecase ca eram in faza aia de derulari de pelicule si ambitii pan' la moarte, oprii calatoria in gandurile mele, oferindu-mi un antinevralgic si o aspirina. Probabil ca aveam febra, un inceput de sfarsit ...de raceala, de la atatea aere..conditionate si caniculare...de prin Bucurestiul meu iubit...

M-am scuturat de gustul amar al pilulelor, zambind de ce-mi trecuse prin capatana, tarandu-mi papucii spre locul unde tigara se uita intrebatoare la mine din pachet, alaturi de un ceai fierbinte. Asta mai lipsea, depresii..ma rog, tehnica de creativitate si exprimare despre madame viata..sa nu dau leapsa mai departe, ma gandesc sa mergem in zig-zag sa nu ne prinda vreo melancolie blegoasa...

Doamne! Imi trece durerea asta de cap in sfarsit, numai de nu s-ar misca ramurile vreunui copac, sa ma apuce remuscarile ca am avut impertinenta sa scriu atatea bazaconii, gogomanii frumos insirate, si sa-mi fac loc in orizontul ce-mi deschide bratele fara sa dau bir cu fugitii de viata. Apropos, voi aveti pedigree? Pana cand o sa aflu protejez aceasta curiozitate cu un pupic.



Acest articol intra in oncursul "Fii jurnalist", lansat de stilfeminin.ro
 
Autor:  Antoaneta  Pirvan



Te-ar putea interesa:
Mesaje (0) »
Scrie mesaj
busy
 
< Precedent   Urmator >
  • Adele, marea Castigatoare de la Billboard Music Awards 2012
  • Tinuta Zilei, cu Taylor Swift
  • 5 Copii de Vedete cu Stil
  • Pe 2 iunie, „Dumbrava minunata” se joaca la Grand Cinema Digiplex
  • Capodopere in Machiaj de la Tim Burton
  • Erdem prezinta Colectia Resort 2013
  • Hot Trend: Fusta Evazata
Scrie mai jos ceea ce doresti sa o intrebi pe doamna psiholog






Brumi Har
Virtual hair style studio
 
 
Add to Google
RSS 2.0   ATOM 0.3
 
© Inform Media.
Toate drepturile asupra site-ului stilfeminin.ro apartin Inform Media. Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a fotografiilor din oricare pagina a site-ului stilfeminin.ro va fi posibila numai cu acordul scris al Inform Media.
Termeni si conditii
***