Eu aprind o lumanarica parfumata si imi pregatesc o baie cu multa spuma si un pahar cu vin rosu, mai bine de atat nu se poate, pentru mine e relaxarea suprema.

acum ca zici vreau si eu sa ma relaxez asa, poate incerc diseara

Eu plang!
In ultima vreme necazurile s-au tinut lant de familia mea.
Doar daca ma inchid singura intr-un colt de camera si plang, doar asa imi trec nervii...
Metodele voastre sunt muuuult mai bune,mai ales a Cristiaanei,poate o sa incerc si eu!

Ei, nu trebuie sa plangi!!! Nu zic, sunt bune si lacrimile, ca te mai descarci, dar dupa ramai cu o durere de cap groaznica si problemele tot nu sunt rezolvate ) Important este sa te mobilizezi si sa incerci sa schimbi ceva, daca nu te descurci, apeleaza la ajutor. Ok? Deci sa nu te mai prind ca plangi

e adevarat ca metodele voastre sunt extraordinare.dar asta in cazul in care motivul supararii nu este prea grav..ca daca esti foarte suparat nu mai conteaza ca esti in cada cu un pahar de vin sau ca alergi in parc ca izbucnesti in plans fara sa vrei

multumesc tuturor pentru cuvintele frumoase!
acum...am si eu o intrebare: voi cum va intelegeti cu soacra??
a mea locuieste in acelasi bloc cu mine, la acelasi etaj...
e omniprezenta la mine in casa...
nu pot lua o decizie fara sa o consult pe ea (daca o fac se supara f tare),imi rasfata copiii cu tot felul de prostii si vine in fiecare seara sa-i aduca baiatului ei ceva de mancare! asta pt ca m-a auzit de cateva ori spunand ca ar trebui sa mai slabeasca putin si ii este teama ca-i tin copilul nemancat...
duminica,singura zi in care el nu lucreaza trebuie sa se trezeasca din zori sa mearga cu ea la piata,asa ca...atunci cand ne e si noua lumea mai draga...cioc,cioc-mama la usa!
de multe ori ne-a ajutat,caci daca intr-o zi n-am chef sa fac de mancare ma servesc din frigiderul ei cu tot ce poftesc, atunci cand nu am cu cine sa las copiii si e musai sa ajung undeva,apelez la ea fara retinere si chiar daca mai comenteaza...ramane cu ei.
deci,dragelor...voi cum va intelegeti cu soacrele voastre?

la mine e mult mai simplu, parintii lui stau la 3 km de noi si mergem pe la ei destul de rar, cand avem chef sa ii mai vedem, nu se baga in viata noastra

Si a mea locuieste la cativa pasi iar la inceput incerca sa se inoculeze in familia mea exact asa cum face a ta, nici macar nu batea la usa , intra direct. Am instaurat eu o relatie civilizata, dar rece, nu ii cer ajutorul pentru ca apoi nu mai pleaca, nu ii cer nimic, ne intalnim doar la sarbatori si la aniversarea ei, ma port decent, ii trrimit flori, cate o atentie , dar cam atat, ca e botoasa pe faza asta, e problema ei, devenise stresanta si trebuia sa fac ceva, mi-e foarte bine, si nu sunt rea, dar si cu mama mea as fi facut la fel daca ar fi incercat sa ma domine, insa mama nu se amesteca isi vede de ale ei si mi se pare normal. Discuta direct cu ea, da-i de inteles ca tu esti sefa, nu-i cere nimic ,gaseste alta solutie, si atabileste o relatie sobra si decenta, altfel asa o s-o tina si nu mai scapi de ea.Devine un motiv inutil de stres.

Ce bine ca inca nu am astfel de probleme

Intrebarea mea de azi: Cum reactionezi cand esti acuzat/ certat pe nedrept?

depinde cine te cearta dar, de obicei vin cu argumente ca nu am de ce sa fiu certata

daca sunt acuzata/certata pe nedrept si stiu ca nu am cu cine vorbi, ca persoana careia incerc sa-i explic va nega orice, atunci ma retrag, insa ii demonstrez totusi pe parcurs ca am avut dreptate(daca am avut)....insa in general imi place sa discut si sa lamuresc lucrurile....evit cat se poate de mult certurile.........

Sunteti intr-un loc public si la un moment dat simtiti ca o persoana necunoscuta se uita insistent spre voi....din pacate trebuie sa mergi mai multe statii sau sa mai astepti ceva timp in locul in care te afli, iar persoana respectiva nu-si mai ia ochii...ce faceti?

Uh, ce nepoliticos! Ma uit si eu sa nu fie vreo cunostinta totusi ,si de nu-i ignor, ma uit in alta parte sau citesc ceva daca sunt intr-un mijloc de transport sau intr-o sala de asteptare, nu dau importanta pentru ca , daca provoci o discutie sau ceri o justificare , iese cine stie ce situatie neplacuta...

si eu incerc sa-i ignor dar s-a intamplat si sa cobor dintr-un autobuz si sa il iau pe urmatorul ca sa scap de un necunoscut insistent..