Eu zic ca mai e si oki..Unele titluri chiar reflecta continutul cartii..

Despre Rodica Ojog Brasoveanu imi amintesc ca ii sorbeam cartile politiste pana la ultima picatura si chiar nu am mai auzit ca a scos demult o carte..Asa cred, cel putin pana nu ai amintit tu.

Ce sa mai caut noutati, cand te am pe tine aici right?

Insa, sunt suparata pe tine ca nu-mi zici nik despre poezioare...Numai Nichita, Minulescu. Eminescu..Escu..am citit.. Am nevoie de poezie in aceste stari ale mele de bine clar..happyness

MAIMUTA----o poezie vesela (for u dyeve)
Ai un un cap patrat
Cateodata sifonat
Dar nu conteaza draga
Tu esti frumoasa!

Si vine vremea cateodata
Sa ramai anonima
Sa nu sclipesti nicio clipa
Zambind aiurea, tampa

Te-au adus aici, la zoo
Sa faci pe plac, noua
Dar am o veste pentru tine
Bananele s-au terminat!

Si-ti mai spun ceva acum
Desi nu pricepi ce spun
Ramai cu fruntea lata
Piticanie paroasa!

sper ca te-a amuzat poezia.....am copy paste .....dupa un forum vesel...enjoy

Vai, multumesc frumos ca te-ai gandit sa mi-o dedici mie Foarte tare Chiar am ras

Uite, am si eu pt tine o fabula..cu toate ca eu nu ma refeream la genul acesta de poezii..De genu'...putem si noi sa compunem..peee loc..si cu rima si cu muuulta stima

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Fabula cu maimuta
de Geo Dumitrescu


Paroasa, cocotata într-un pom,
maimuta mediteaza despre om.
(El doarme sub copac, gol, dupa scalda-
ogoru-i tare, ziua fu prea calda...)

Urât e, Doamne! -cugeta maimuta-
rau l-a-ntocmit natura, saracuta!
(asa arata , deci? -vai tare-i slut!-
asa ceva de cînd sînt n-am vazut!...):
anapoda, fara masura,
lung de statura,
cu sira-bat, subtire si prea dreapta,
si-n sus de ochi, plesuv,
cu-n fel de treapta...
Prea mare-n cap, în labe e prea scurt,
iar cît despre culoare-
sfinte soare!-
parca-i facut din oua si iaurt!
Si sa-l auzi vorbind -ce-i umbla gura,
maimutarind în sunete natura!...
Cum naiba sta pe labele din urma?...
Cu ce se scarpina si cu ce scurma?...
Si cum se urca oare în copac?
(Si-o musca-i vine astuia de hac!)
Nici coada n-are, maica, ptiu!, nici blana-
pe ger o sa-l ia dracu de pomana!...
Si tot asa zicea...
-Mare Vlahuta,
cum sa se traga asta din maimuta?!...

Morala:

Daca ti-ai lepadat coada si blana
si-ai coborît devreme din copac,
sa nu te-astepti, tu, mîndra lighioana,
c-ai sa le fii maimutelor pe plac!...

Enjoy!

Epigrama (Goea Maria Daniela )



S-a demodat, în casnicie,
Relatia biunivoca -
Facând recurs la geometrie,
Mai toti, triunghiul îl invoca!

Si ultima din aceasta noapte..
O poezie..de Masha Djin(hilda domore)

sentimental


toate rufele mele, agatate pe sârme, în sir nesfârsit
de-a lungul trotuarelor albe. ele îmi dau putere, itesc gâturi lungi si nasuri de clovn si
ma-ndeamna: „go, go!”
cum sar dintr-una în alta si ma îmbat cu aromele detergentilor
apoi expir cu putere, cât sa-mi împing trupul înainte.
În mâneca asta, în pantalonul celalalt, fara sa tropai, mereu cu un cm deasupra pamântului.
Apoi ziua urmatoare umflându-se sub barbie ca o gusa, ca un maiou spre care îndrepti feonul, ca basicile de porc din beciul bunicii etcetera
explodând, cât sa-mi împinga trupul înainte.

Ooo, dar vacantele cu aer concentrat de geamantan si levantica
laolalta cu feliutele si plicurile si legaturicile
iar noi tinându-ne numai la soare, fugind de umbra ca de dracu
fugind de ploaie ca nu cumva sa ne putrezeasca hainele.

Dar uita-te cum ne descos copiii, în scurtele noastre pauze si ne îndeasa paie pe gât
Cum ne umfla pe toti râsul si ne oprim din fâlfâire
Zapada ne-a facut duri ca niste carcase, la câtiva se ghicesc, ce mirare, vagi urme de coaste.


Vin oamenii cu sticlele de plastic sa adaposteasca lastarii, strig si strig
Cineva se milostiveste si-mi însurubeaza
o scurta-mbratisare.

LEUL SI OAIA

"Intr-o buna zi, un leu batran aflat in cautarea hranei, cand s-a apropiat de turma de oi, pur si simplu a ramas nauc – nu ii venea sa-si creada ochilor ! In mijlocul oilor se afla un leu tanar si viguros –si, ceea ce era si mai uimitor, oile nu se temeau de el. Leul, hotarat sa dezlege acest mister, uita complet de mancare si porni spre turma…insa, pe masura ce se apropia, devenea si mai confuz, pentru ca leul cel tanar alerga laolalta cu oile. In cele din urma l-a prins si l-a culcat la pamant. Leul cel tanar, speriat, a inceput sa planga si sa-l roage pe atacator sa-i dea drumul : "Te rog, nu ma ucide, lasa-ma sa ma duc la semenii mei !"
Insa leul cel batran l-a dus pana la marginea unui lac din apropiere - a carui apa era cristalina si netulburata – si l-a fortat sa-si priveasca reflectia pe luciul apei. In acel moment s-a produs subit o transformare totala si tanarul leu a racnit atat de puternic incat a rasunat intreaga vale. Pana atunci nu scosese nici un fel de raget, deoarece nu se credea cu nimic diferit de o oaie.
Atunci batranul leu i-a spus "Munca mea s-a incheiat ; acum totul depinde doar de tine. Vrei cumva sa te intorci la turma in care ai crescut ?
Leul cel tanar a ras si i-a raspuns : "Te rog sa ma ierti, dar pur si simplu uitasem cine sunt. Iti multumesc foarte mult ca m-ai ajutat sa-mi amintesc care este natura mea reala"

Noi credem despre noi ca suntem oi intr-o stana, dar natura noastra reala este cea de lei in jungla.
Pamantul nu e un loc asemanator unei stane, ci unei jungle. Si daca o oaie se aventureaza in jungla o va sfarsi foarte repede. E ‘consumata’ imediat de o multime de pradatori.

Si exact asta li se intampla oamenilor in aceste vremuri. Tocmai pentru ca, fara sa stie, adopta mentalitatea si comportamentul oii, sunt efectiv ‘mancati’ de lumea exterioara.
Dar de un leu nu se atinge nimeni. Sau de un tigru. Prezenta lor vorbeste de la sine.

Oamenii ce adopta acest comportament traiesc si ei in lumea lor – o lume plina de conflicte mentale si emotionale, in care se agita pentru supravietuirea zilnica si, in cele din urma, sfarsesc epuizati.
Dar exista, totusi, o uriasa deosebire intre oameni si oi.
O oaie nu se poate transforma in leu. Dar un om cu mentalitate si comportament de oaie se poate transforma intr-un om cu mentalitate si comportament de leu.

Foarte draguta..si interesanta..
Am si eu una de Pablo Neruda..Sunt convinsa ca l-ati rasfoit,macar una dintre voi..(eh, la genul asta de poezie ma refeream )

CINE MOARE ?
Pablo Neruda

Moare cate putin
Cine se transforma in sclavul obisnuintei,
urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii;
Cine nu-si schimba existenta;
Cine nu risca sa traiasca ceva nou;
Cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste;

Moare cate putin
cine-si face din televiziune un guru.

Moare cate putin cine evita pasiunea,
Cine prefera negrul pe alb si punctele pe i,
In locul unui vartej de emotii,
Acele emotii care invata ochii sa straluceasca,
Oftatul sa surada
si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca
atunci cand este nefericit in lucrul sau,
Cine nu risca certul pentru incert pentru a-si
indeplini un vis;
Cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte
sfaturile responsabile.

Moare cate putin cine nu calatoreste,
Cine nu citeste,
Cine nu asculta muzica,
Cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea,
cine nu se lasa ajutat.

Moare cate putin cine-si petrece zilele
Plangandu-si de mila si detestand ploaia care nu mai
inceteaza.

Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte
de a-l fi inceput,
Cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras
Si cine nu raspunde, chiar daca stie intrebarea.

Evitam moartea putin amintindu-ne intotdeauna ca a fi
viu cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de
a respira.

Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire
splendida!

Totul depinde de cum o traim...

Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te de soare.
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul.
Daca va fi sa plangi, plange de bucurie.
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale.
Daca va fi sa furi, fura o sarutare.
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica.
Daca va fi sa-ti fie foame, sa-ti fie foame de iubire.
Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
Doreste-ti asta in fiecare zi ....

Ai citit cartea aceasta,marry? Daca nu, ti-o recomand..si tie , dar si Laviniei

dyeve a scris:
Ai citit cartea aceasta,marry? Daca nu, ti-o recomand..si tie , dar si Laviniei

Am solicitat-o, ca sa zic asa O astept cu interes, dupa cum mai spuneam, ma bucura enorm tot ce inseamna aparitii autohtone de literatura fashion. Daca ar fi si mai multe, ar fi ideal...

Ultimele 2 carti citite recent au fost ale lui Haruki Murakami ambele. Mai intai "In cautarea oii fantastice" si apoi "Dans, dans, dans". Un stil care te prinde si te face sa nu te mai dezlipesti de carte, le-am devorat efectiv Asa ca profitand de reducerile Polirom-ului pt cartile lui, mi-am mai luat inca 3, pe care sper sa le citesc cat de curand

Valentine's Day

She sits waiting for the doorbell to ring
Attired in her most gorgeous gown
It is unusual for her to be dressed in time
But today is special it is the 14th of February
And she is waiting for her Valentine

Will he or won't come around
To accompany her to the grand Ball
Meant to celebrate Valentine's Day
Nervously she arranges her dress
Sprays a litttle more perfume - a new one

Minutes seem like hours at times like this
Her eyes move from the clock to the mirror
The silence in the room is almost ominous
Until the doorbell finally rings, excitedly she jumps
Only to trip over the voluminous gown

With a sprained ankle she hobbles to the door
Looking a mess with tears and eyeliner
Rolling down her cheeks Prince Charming is unfazed
Placing the red roses in her trembling hands
He gets on his knees to examine the ankle

He is truly a man for all seasons
The ankle is bandaged and the tears dried
Sportingly he changes the venue to
A cosier place with a candle light dinner for two
Tears give way to smiles sealed with a kiss

by Sandra Martyres

Valentine Memories

Grandma's book of valentines
Rekindles memory's flame,
Of days when she was just a girl
And life a happy game.

Each lace-edged card a getting bears
From friends of long ago,
Girls in gingham dresses
And that “special” Sunday beau.

It brings a twinkle to her eye,
Dissolving lines of age,
As we sit in the lamplight
And turn each well worn page.

It makes me kind of wonder
f perhaps some distant day,
A grandchild shall sit at my side
And leaf each page this way.

‘Cause I could sit for hours,
There at my grandma's knee,
And listen to the stories
That the valentines set free.

A book of antique valentines
That reaches black in time
To tell the tales of yesteryear
In illustrated rhyme.

by Shirley Sallay

Colors of Love
Love!
Love can be red, like the intense heat of a passionate kiss
.....the color of sweetness
.....the color of strawberries
Love can be blue, like the comfort we take in a pair of denim jeans
.....the color of strength
.....the color of perfect skies
Love can be yellow, bright and warm like the morning sun
.....like the sounds of laughters of children on the merry-go-round
.....like the sounds of fun from the boys flying kites in the open
fields
Love can be green, peaceful and serene I can hear your heart beats
.....it is the feeling of a loving hand that touch a grieving heart
.....it is the whispering of trusting words to a distressing soul
Love can be orange, the loudness of it can drive you up a wall
.....it can drive you to sing like nobody is listening
.....it can drive you to dance like nobody is watching
Love can be purple, the courage we need to love bravely and unselfishly
.....the moment I first kiss you i know that i am not afraid to risk involvement .....the day the declaration of your love for me was made known to the world

by Arun Kumar

You've Touched My Heart
You've given me a reason
For smiling once again,
You've filled my life with peaceful dreams
and you've become my closest friend.

You've shared your heartfelt secrets
And your trust you've given me,
You showed me how to feel again
To laugh, and love, and see.

If life should end tomorrow
And from this world I should part,
I shall be forever young
For you have touched my heart

Muere Lentamente, Dyeve, cica nu ar fi scrisa de Pablo Neruda. Cel putin asa am gasit dupa un research mai serios (pentru un post pe blog daca nu ma insel). A aparut pe internet si s-a propagat rapid ca fiind un poem al lui Neruda, dar propriu-zis, cica nu apare in nicio carte a lui.

Muere Lentamente e, de fapt, o poezie a unei autoare. Totusi, indiferent cine a scris poezia, ea este superba. Eu mi-am transcris-o pe o foaie si am lipit-o in dreptul biroului. Cand ma mai apuca lenea, o mai recitesc si paarca imi vine cheful la loc

Lelaina a scris:
Muere Lentamente, Dyeve, cica nu ar fi scrisa de Pablo Neruda. Cel putin asa am gasit dupa un research mai serios (pentru un post pe blog daca nu ma insel). A aparut pe internet si s-a propagat rapid ca fiind un poem al lui Neruda, dar propriu-zis, cica nu apare in nicio carte a lui.

Muere Lentamente e, de fapt, o poezie a unei autoare. Totusi, indiferent cine a scris poezia, ea este superba. Eu mi-am transcris-o pe o foaie si am lipit-o in dreptul biroului. Cand ma mai apuca lenea, o mai recitesc si paarca imi vine cheful la loc

blog.stilfeminin.ro/lelaina/2009/11/05/si-tu-mori-incet

Da. Imi amintesc bine, ca si tu erai convinsa ca este scrisa de P.Neruda, iar dupa cercetari mai amanuntite datorita sesizarii tale si a altora dupa ce s-au primit felcitari pt. noul an care cuprindeau versuri din aceasta poezie, mai ales in Spania ( tara ta draga)..Adriana Valenzuela o bibliotecara din cadrul fundatiei Pablo Neruda are curajul sa readuca adevarul la suprafata, mentionand ca nu numai aceasta poezie Muere Lentamente este eronat atribuita lui Neruda, dar si multe altele.

Iata si sursa! www.abc.es/20090111/cultura-literatura/m...da-200901111836.html
Numai ca acest fapt, a fost descoperit si sesizat abia anul acesta... Poezia este scrisa in 2000 si se numeste - A Morte Devagara iar autoarea este: Martha Medeiros -Porto Alegre - 1961 - scriitoare si jurnalista - braziliana

Aceasta poezie a fost tradusa in italiana cu titlul Lentamente muore..si uite asa..s-a ajuns sa se vehiculeze ca-i apartine lui Pablo Neruda poate si pt faptul ca, acesta castigase in 1971 premiul Nobel pt.literatura si astfel cel care l-au adorat si poate s-au gandit sa-i atribuie tot lui aceasta superbitate...

Important este ca este minunata,iar esenta ei ar trebui sa curga prin venele fiecarui muritor de pe acest pamant. Poate asa am schimba lumea..cine stie..?!
Merci, acum sunt toba..de stiri

Martha Medeiros